Gueye Mansour, unul dintre cei mai apreciați atacanți străini trecuți prin fotbalul românesc, a ajuns la vârsta de 37 de ani și a rememorat mai multe momente fabuloase din cariera lui, în frunte cu ofertele de top primite de la echipe precum Newcastle, Werder Bremen, sau chiar Dinamo, la nivel intern.
Cei mai buni ani din cariera senegalezului au fost petrecuți la Poli Timișoara, cu Marian Iancu patron, iar în perioada respectivă a avut ocazia de a face pasul la o echipă de top.
Mansour a primit acceptul afaceristului pentru a pleca, însă mutările care-i puteau transforma cariera au picat, pe rând, din cauza unor accidentări suferite la momentul inoportun. Fostul atacant a fost dorit cu ardoare și de Cristi Borcea la Dinamo, însă nu a dorit să facă pasul în „Ștefan cel Mare”.
„Am avut oferte de la Newcastle, Werder Bremen. Am avut și de la Dinamo, dar nu am vrut să merg. La Newcastle și Werder Bremen nu am ajuns din cauza accidentărilor, trebuia să merg să fac vizitele medicale, Poli Timișoara acceptase ofertele. Prima dată am avut un meci amical în Ungaria și m-am accidentat.
După, m-a vrut Werder, dar mi-am rupt genunchiul la un meci de Cupa României. Nu mai știu despre ce bani era vorba, dar clubul acceptase ofertele.
Acestea sunt regretele mele ca fotbalist. Fiecare visează să ajungă acolo, în Premier League, în Bundesliga, dar câștigi și bani. Am avut și de la arabi, pe 3 milioane de euro trebuia să se facă transferul, dar clubul a cerut 5 milioane”, a explicat Mansour Gueye, ”Omul Foarfecă”, pentru Sport.ro.
Mansour a avut o relație foarte bună cu Marian Iancu în perioada în care juca la Poli Timișoara, iar afaceristul încerca mereu să-l impulsioneze înaintea derby-urilor cu Steaua sau Dinamo.
„Tot timpul când jucam cu Steaua (n.r. – FCSB), îmi zicea că dacă dau gol, îmi oferă o mașină. Clubul avea contract cu Audi atunci. Am dat gol și am luat mașina. M-am înțeles bine cu Marian Iancu, mi-a părut rău că a intrat în pușcărie apoi. A fost om de cuvânt, mi-a dat mașina când am marcat.
Era fericit (n.r. – se referă la Marian Iancu), cânta, avea burta mare, sărea (n.r. – râde). Acum am văzut că a slăbit. Glumesc, era bucuros, asta conta, ne felicita, cântam, ne bucuram. Când câștigam cu UTA sau cu Dinamo, atunci era mare bucurie”, a mai povestit Mansour.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER